Știai că cititul dezvoltă imaginația copilului și-i permite să descopere lumea și să o înțeleagă? Că-l ajută să-și dezvolte limbajul și capacitatea de înțelegere. Că-l ajută să devină un adult empatic și că-i îmbunătățește capacitatea de concentrare? Pentru a mai sublinia încă o dată importanța și beneficiile cititului încă de la cele mai fragede vârste, am stat de vorbă cu Alina Tudor, coordonatoarea poiectului Atelierele cu Povești.
În cadrul acestui proiect sunt organizate lunar ateliere de lectură online, cu participare gratuită, în care sunt invitați autori contemporani ai unor cărți de povești (Ioana Chicet Macoveiciuc, Petre Craciun,
Cristina Andone, Simona Epure sau Lavinia Braniste) care le citesc copiilor povestea scrisă chiar de ei, iar la final le dau autograf și le trimit fiecăruia un exemplar acasă. De asemenea, atelierul de lectură
este urmat de un atelier de creație, coordonat de ilustratorul cărții, care dă viață personajelor de poveste, alături de copii, prin diverse tehnici creative: colaj, modelaj, pictura etc.
De la ce vârstă începem să-i citim copilului?
Alina Tudor: Lectura este genul de activitate despre care putem spune că este bine să nu lipsească din rutina nimănui. Așadar, cu cât mai devreme este strecurată în programul unui copil, cu atât sunt mai mari șansele ca aceasta să fie asimilată ca atare și să ajungă o necesitate, o nevoie pe care în etapa timpurie o cere pentru ca mai apoi să învețe să și-o îndeplinească singur, citind pe cont propriu. Un bebeluș va fi atras cu siguranță de cărți cu imagini colorate pe care le asociază cu vocea caldă a mamei sau a celui care îi citește cu regularitate. Pe măsură ce crește, imaginilor li se alătură tot mai mult text și ajunge să pătrundă mesajul cărții cu ușurință. Lectura trebuie să fie un însoțitor devotat al copilului de la vârstă fragedă, pe tot parcursul vieții.
De ce este important să-i citim copilului și, mai apoi, să citească el?
Alina Tudor: Este important să le citim copiilor în primul rând pentru a-i învăța să se exprime. Este bine-cunoscut faptul că lectura este cea care dezvoltă abilitățile de exprimare orală, ceea ce înseamnă că îl va ajuta pe junior să se facă înțeles, și, în felul acesta să socializeze. Un copil care comunică bine oral își va face prieteni cu ușurință.
De asemenea, lectura dezvoltă imaginația, știm foarte bine ca în povești este totul posibil. Copiii care cresc în lumea poveștilor se plimbă cu bucurie printre întâmplări, dezvoltându-și astfel universul imaginativ. Fac asocieri, inventează și experimentează emoții, ceea ce este benefic pentru dezvoltarea lor cognitivă, dar și emoțională.
Cum ajutăm copilul să aibă o relație pozitivă cu cărțile în prima parte a copilăriei, și, mai apoi, să-i facă plăcere să citească?
Alina Tudor: Există multe metode să-i împrietenim pe copii cu lectura, important este să le găsim pe acelea care se potrivesc cel mai bine fiecăruia. Este bine ca părinții să fie cei care oferă modelul propriu copiilor, ei înșiși citind. Crescând într-un astfel de mediu, cărțile și lectura vor face parte din normalitate, din firesc, din rutina.
În sprijinul părinților vin și o serie de cărți interactive care uzează și de alte elemente pentru a capta atenția copiilor, sau ateliere de lectură în care juniorii au ocazia să cunoască și alte detalii din spatele cărților. O astfel de propunere este și proiectul “Atelierele cu Povești”, conceput pentru a deschide copiilor alte perspective asupra lecturii, având ca scop principal stimularea apetitului pentru citit. În cadrul acestuia, promotorii proiectului au organizat o serie de ateliere cu scriitori de literatură pentru copii și artiști a căror activitate este corelată cu literatura: ilustratori sau artiști plastici alături de care pot fi lucrate marionete sau personaje de poveste, compoziții plastice bidimensionale sau tridimensionale menite să fixeze mesajul poveștii. Atelierele au avut în centrul atenției cartea autorului român implicat în proiect, respectiv lectura volumului, care a fost un punct de pornire pentru a explora creativitatea copiilor prezenți. Alături de ilustrator, copiii au lucrat propriile planșe, pornind de la cartea citită. În acest fel, ne-am asigurat că cei mici au înțeles și mai bine textul lecturat, și au realizat singuri ceva ca parte a prezenței lor la atelier.
Cât timp pe zi trebuie să alocăm cititului?
Alina Tudor: Consider că nu există o rețetă potrivită pentru toți, dar, cu siguranță este important ca cititul să facă parte din programul zilnic al fiecăruia dintre noi. Este cea mai bună alegere atât pentru petrecerea timpului liber sau ca activitate integrată în ritualul de somn, cât și pentru informarea sau dobândirea de cunoștințe noi. Ar fi foarte bine ca părinții să nu transmită copiilor ideea că lectura este o alternativă pentru timpul petrecut în fața ecranelor. Lectura trebuie să fie o activitate în sine.
Ne puteți recomanda câteva cărți pentru copii care să-i ajute, mai ales, în prima parte a învățării cititului?
Alina Tudor: Recomandările trebuie să țină cont de preferințele copilului. Unui copil căruia îi plac poeziile, vom încerca să îi oferim cărți în versuri, cum sunt cele ale Simonei Epure: “Caruselul numerelor”, “Literele vesele”, “Alfabetul meseriilor” sau “Ghici, ghici ce-i aici”. Acestea au o latură educațională evidentă care, în combinație cu ritmul versurilor oferă o altă perspectivă lecturii, dând impresia că se citesc cu ușurință.
Dacă ne adresăm unor copii care au învățat să citească și parcurg cu ușurință texte, le-aș recomanda cărțile Adinei Rosetti, care sunt presărate și cu umor: “Aiurea-n tramvai” sau “De ce zboară vrajitoarele pe cozi de mătură”. Niște titluri care nu ar trebui sa lipsească din biblioteca unui cititor de clasă primară.
De asemenea, “Poveștile din Țara Copiilor Fericiți” scrise de Petre Crăciun este un volum foarte potrivit pentru cititorii care au învațat să citească, fiind presărată cu multe pilde și întâmplări interesante, dar și foarte frumos ilustrată!
La vârstă puțin mai mare, când copiii și-au format deja deprinderea de a citi îi putem susține oferindu-le cărțile lui Florin Bican “Tropice Tâmpe” sau “Și v-am spus povestea așa”, cea din urmă cu umor din belșug, fiind extrem de captivantă pentru adolescenții răzvrătiți în fața basmelor clasice românești.
În încheiere, aș șopti părinților să se aplece cu încredere către literatura pentru copii contemporană românească, aceasta fiind într-o efervescență extraordinară în ultima perioadă. Autori prolifici, ilustrații minunate, condiții grafice de excepție și, nu în ultimul rând, subiecte și mesaje din zona noastră, foarte aproape de nevoile copiilor noștri.
Călătorie plăcută!