Nașterea prematură este frica oricărei viitoare mame. Din păcate, ea este o realitate, inclusiv în România unde 1 din 10 nașteri sunt premature. Tocmai de aceea, informațiile despre nașterea, dar și despre bebelușii născuți prematuri sunt extrem de importante și, chiar vitale în unele situații.
În România, un copil prematur se naște la fiecare 30 de minute. E o statistică îngrijorătoare, fiindcă și mortalitatea infantilă a urcat la cote alarmante în țara noastră, dublu față de alte țări din Uniunea Europeană.
“Fenomenul prematuritatii rămâne un subiect de mare interes pentru întreaga societate civilă. Din cifrele pe care le deținem, se poate observa o ușoară scădere a nașterilor premature în ultimii 5 ani.
- -20.024 (anul 2013)
- -1733 ( anul 2014)
- -16960 (anul 2015)
- -17851 (anul 2016)
- -16177 (anul 2017)
Cu aceste cifre și abandonul bebelușilor prematuri în maternități s-a ameliorat. Acest lucru se datorează indemnizațiilor introduse de stat pentru familiile cu nou-născuți, susține Diana Gămulescu – președinte Asociația Prematurilor
Ce este nașterea prematură și care sunt posibilele cauze
Nașterea este considerată prematură atunci când apare înainte de a 37-a săptămână de sarcină. O sarcină normală durează aproximativ 40 de săptămâni. Aceste săptămâni finale în uter sunt esențiale pentru creșterea sănătoasă în greutate și pentru dezvoltarea completă a diferitelor organe vitale, inclusiv a creierului și a plămânilor. De aceea, bebelușii prematuri pot avea mai multe probleme medicale și pot necesita o ședere prelungită în spital. Aceștia pot avea, de asemenea, probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi dizabilități de învățare sau dizabilități fizice.
Deseori, cauzele unei nașteri premature nu pot fi identificate. Cu toate acestea, se știe că anumiți factori măresc riscul femeii de a intra mai devreme în travaliu.
O femeie însărcinată care prezintă oricare dintre următoarele afecțiuni este mai probabil să nască prematur:
- Diabet
- Boli de inimă
- Boli ale rinichilor
- Tensiune arterială crescută
Alți factori care au fost asociați cu nașterea prematură sunt:
- -nutriție necorespunzătoare înainte și în timpul sarcinii
- -fumatul, folosirea drogurilor ilegale sau consumul prea mare de alcool în timpul sarcinii
- -anumite infecții
- -naștere prematură într-o sarcină anterioară
- -un uter anormal
- – vârsta viitoarei mame: mai mică de 17 ani și mai mare de 35 de ani
Cu ce probleme de sănătate se pot confrunta bebelușii prematuri
Cu cât copilul se naste mai devreme, cu atât este mai probabil ca acesta să aibă probleme medicale. Copiii prematuri pot prezenta aceste semne la scurt timp după naștere:
- -probleme de respirație
- -greutate mica
- -incapacitatea de a menține o temperatură constantă a corpului
- -mișcări și probleme de coordonare
- dificultăți în hrănire
- Inter prelungit
Copiii prematuri pot fi, de asemenea, născuți cu condiții care pun viața în pericol. Acestea pot include:
- – hemoragie la nivelul creierului creier
- – hemoragie la nivelul plămânilor
- – hipoglicemie
- – septicemia neonatală, o infecție bacteriană a sângelui
- – pneumonie
- anemie
- sindromul de detresă respiratorie neonatală. Unele dintre aceste probleme pot fi rezolvate printr-o îngrijire adecvată prematurilor. Altele pot duce la invaliditate sau boală pe termen lung.
Tratarea unui bebeluș prematur
În primele câteva zile și săptămâni de viață a bebelușului prematur, îngrijirea spitalicească se concentrează pe susținerea dezvoltării organelor vitale. Nou-născutul poate fi ținut într-un incubator cu temperatură controlată. Echipamentul de monitorizare monitorizează frecvența cardiacă a copilului, respirația și nivelul oxigenului din sânge. S-ar putea să dureze săptămâni sau luni pâna ca bebelușul să poată trăi fără suport medical.
Mulți copii prematuri nu pot fi hrăniți pe gură, deoarece nu pot încă coordona suptul și înghițirea. Acești copii sunt hrăniți cu substanțe nutritive vitale fie intravenos, fie folosind un tub introdus prin nas sau gură și în stomac. Odată ce copilul este suficient de puternic pentru a suge și a înghiți, alăptarea sau hrănirea cu sticlă este de obicei posibilă.
Copilului prematur i se poate administra oxigen dacă plămânii nu sunt complet dezvoltați.
În general, un copil prematur poate fi externat din spital odată ce poate să sugă, să respire fără suport și are o greutate corporală constantă.
Îngrijirea unui bebeluș prematur pe termen lung
Îngrijirea unui prematur nu se termină aproape niciodată când iese de pe ușa spitalului. Majoritatea bebelușilor născuți prematuri au nevoie de o atenție și o îngrijire deosebită. Datorită numeroaselor progrese recente în îngrijirea mamelor și nou-născuților, rata de supraviețuire a sugarilor prematuri s-a îmbunătățit. Un studiu publicat recent a constatat că rata de supraviețuire pentru copiii născuți înainte de 28 de săptămâni, considerată extrem de prematură, a crescut de la 70% în 1993 la 79% în 2012.
Chiar și așa, toți copiii prematuri sunt expuși riscului unor complicații pe termen lung. Problemele de dezvoltare, medicale și de comportament pot continua până în copilărie. Unele pot provoca chiar și dizabilități permanente.
Astfel, aceștia se pot confruta cu:
- – probleme de auz
- – pierderea vederii
- – dificultăți de învățare
- dizabilitati fizice
- – creșterea întârziată și coordonarea slabă
Părinții copiilor prematur trebuie să acorde o atenție deosebită dezvoltării cognitive și motorii copilului lor. E musai să se concentreze pe dezvoltarea șezutului și a mersului în picioare, precum și pe vorbirea și dezvoltarea comportamentală. Unii sugari prematuri pot avea nevoie de logopedie sau fizioterapie toată perioada copilăriei mici.
Creșterea șanselor de supraviețuire a bebelușilor născuți prematur depinde de factori care pot fi la îndemână și care nu ar trebui să lipsească din nicio maternitate. Este vorba de aparatură modernă, de incubatoare și aparate speciale de ventilație, de săli fără microbi, în care să nu existe riscul infecțiilor.
sursă foto: pixabay.com